Nice voice.

România - factor de stres

Cu receptorul la ureche încercând să invoc spiritele luminate ale Baroului Bucureşti, evident entitate remarcabilă a societăţii româneşti, mi-am dat seama că poţi să-ţi pierzi cel puţin jumătate din viaţă în aşteptarea unui răspuns la capătul celălalt al firului, drept pentru care am decis să las pe fundal apelarea stimabililor şi să fac şi altceva în acelaşi timp, pentru că jumătatea de oră pe care tocmai am pierdut-o în modul complex tocmai precizat mi-a creat prezumţia pe marginea irefragrabilului că poate fi doar o jumătate de oră dintr-un lung şir al altor jumătăţi de oră la fel de însemnate.

Când îţi petreci jumătate de oră jonglând cu 3 numere de telefon la fel de inutile, ai timp să te enervezi, să cugeţi, să dezbaţi şi să tragi şi concluzii. Şi cu spaimă mi-am dat seama că stresul mai consistent nu e neapărat că nu răpunde nimeni, că asta e oricum ideea cu care apelezi orice instituţie a statului (în fine, Baroul nu-i al statului cică, dar oricum suficient de entitate zeică, desigur, ca să îşi rezerve dreptul de netăgăduit ca propagator al mizeriei şi culmea pe foarte, foarte, foarte ... foarte mulţi bani, ai noştri, desigur), ci faptul că în ipoteza plăpândă a unui răspuns, momentul va corespunde descătuşării mareelor, când cel mai probabil, o princiară secretară oropsită de soarta crudă, nemiloasă şi incorectă care a plasat-o desigur într-o funcţie inferioară pregătirii şi capacităţii ei, supraderanjată din exercitarea ireproşabilă a fişei postului, va ridica cu reticenţă receptorul perturbator şi va spune suav: "Alooo..".

Iar stresul începe acolo unde tu, ca apelant, în căutarea unor răspunsuri perfect meritate şi de altfel simple (că bănuiesc că nimeni nu sună ca să întrebe radical pătrat din X valoare) trebuie să scotoceşti după profunde abilităţi psihologice şi tehnici de negociere astfel încât jumătăţile de oră despre care menţionam să nu ramână cu doar o întindere delicată de antebraţ, fără ecou, desigur, şi care te trimite înapoi la ineditele jumătăţi de oră, unde poţi începe o nouă contorizare. Punctul culminant al stresului va fi desigur să realizezi că este imposibil să-ţi atingi scopul şi să găseşti răspunsurile căutate, pentru că ... nu există un asemenea răspuns, sau este o problemă de neînvins în furnizarea lui.

Deznodământul este desigur să pui receptorul la loc în furcă, să inspiri adânc, să expiri şi să-ţi repeţi încă o dată cu convingere că fără îndoială "de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere..".

A mai trecut astfel o jumătate de oră, iar dacă prin oarecare întâmplări dezirabile, expunerea de mai sus primea un alt sfârşit, în slujba dreptăţii în care am învestit, aş fi spus ineditul, dar până una alta, dacă anatomia mi-ar permite, le-aş face o trimitere însorită şi cu confirmare de primire, acolo unde ştiu ei mai bine.

Opţiuni

Poate că apanajul existenţei este prelungul moment al gândului explorator al explicaţiei. Venim la pachet cu destinul nostru implacabil sau de azi pe mâine mai punem câte-o cărămidă? Şi poate că oricât ai dribla printre variante, fiecare are pentru sine cel puţin o implicaţie covârşitoare, la fel poate de plauzabilă, gravă si inedită.

Se spune că e mai rău să ai mai multe variante şi să trebuiască să decizi, decât să te ascunzi în spatele comodei interpretări a lui "aşa a fost să fie" şi să greblezi binele dintre cum s-au aşternut lucrurile. Dacă analiza SWAT ar avea şi opţiuni emoţionale, cântăribile şi soluţionabile matematic, poate că discuţia ar deveni iluzorie.

Sfârşitul e începutul meu. Dinamica lucrurilor are marele dezavanantaj al faptului că nu le poţi opri niciodată cursul şi mai ales dacă nu ai pus punctuaţia corect de la început, nu poţi decât eventual să reiei ideea, fără a desfiinţa evident precedentul.

Dar ce să alegi în detrimentul la ce? Globul de sticlă e tulbere si aburit. Şi poate că cel mai apăsător e că there is no such thing as erase and rewind. Aşa că închide ochii, opreşte genunchii din termurat, încetează să mai gândeşti pentru o clipă, deşi e aproape imposibil să curmi şirul inedit al departajării şi ... păşeşte în oricare dintre  pătrăţele.